Definita cuvantului teocrație
TEOCRAȚÍE, teocrații, s. f. Formă de guvernământ caracteristică lumii antice, în care autoritatea, considerată ca emanând de la divinitate, este exercitată de preoți; stat cu o astfel de formă de guvernământ. [Pr.: te-o-] – Din fr. théocratie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu teocrație
semisérie, semisérii, adj. f. (înv.; în sintagmă) operă de semiserie = operă în parte comică. Vezi definitia »
SELFINDÚCȚIE s.f. (Fiz.) Fenomenul de producere a unei forțe electromotoare într-un circuit datorită câmpului magnetic al curentului electric variabil care trece prin circuitul indus; inducție proprie; autoinducție. [Gen. -iei. / < fr., engl. self-induction]. Vezi definitia »
SCAMATORÍE s.f. Faptă, acțiune care pare la prima vedere miraculoasă, dar care se bazează pe dibăcie și pe iuțeala gesturilor cu care este făcută; arta de a face astfel de fapte. ♦ (Fig.) Înșelătorie, potlogărie. [Gen. -iei. / < scamator + -ie]. Vezi definitia »
EUHARISTÍE s.f. Împărtășanie, cuminecătură (la catolici). [Gen. -iei, var. eucaristie s.f. / cf. fr. eucharistie, gr. eucharistia < eu – bine, charis – har, grație]. Vezi definitia »
PROTEINOTERAPÍE s. f. terapeutică bazată pe utilizarea de proteine. (< fr. protéinothérapie) Vezi definitia »