CIUDĂȚÉNIE, ciudățenii, s. f. 1. Aspect, caracter ciudat, bizar, curios al unui lucru, al unei atitudini, al unui fenomen etc. 2. (Concr.) Lucru, ființă, întâmplare etc. ciudată. – Ciudat + suf. -enie. Vezi definitia »

CAROSERÍE, caroserii, s. f. Parte a unui vehicul așezată deasupra osiilor și a roților, amenajată pentru transportul oamenilor sau al mărfurilor. – Din fr. carrosserie. Vezi definitia »

ESTIVÁȚIE ≠ hibernare, hibernație. Vezi definitia »

MACROCEFALÍE, macrocefalii, s. f. Anomalie congenitală caracterizată prin alungirea craniului și dezvoltarea lui exagerată în comparație cu corpul. – Din fr. macrocéphalie. Vezi definitia »

dájdie (dắjdii), s. f. – Dare, tribut. – Var. (înv.) dajde. Sl. dažda „donare”, de la dati „a da” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, 152), cf. bg. daždie. – Der. dajnic, s. m. (contribuabil); dăjdier, s. m. (perceptor). Vezi definitia »