ÁNSĂ s. f. 1. toartă de care se prinde un vas, un coș etc. 2. fir de platină sau de nichelină în formă de laț, care servește la recoltarea sau la însămânțarea microorganismelor. 3. formație anatomică în formă de toartă. 4. depresiune profundă a liniei malurilor mării, formând un golf larg. 5. retragere a malului unui râu datorită eroziunii. (< fr. anse, lat. ansa) Vezi definitia »

URÍNĂ, urine, s. f. Lichid secretat de rinichi, depozitat în vezica urinară și eliminat din organism prin uretru. – Din fr. urine, lat. urina. Vezi definitia »

pregânjálă, pregânjéle, s.f. (reg.) tânjală. Vezi definitia »

CLÍCĂ, clici, s. f. Grup de oameni întovărășiți în vederea unui scop reprobabil; clan, bandă, șleahtă. – Din fr. clique. Vezi definitia »

POVÁȚĂ, povețe, s. f. (Pop.) Îndrumare, sfat dat cuiva sau primit de cineva; povățuire, povățuială. ◊ Loc. adj., adv. De povață = ca îndrumător, ca ghid. ♦ Persoană care îndrumează, sfătuiește pe cineva. – Cf. pol. powodca „conducător”. Vezi definitia »