Definita cuvantului triangulație
TRIANGULÁȚIE, triangulații, s. f. Ansamblu de operații geodezice care au ca scop stabilirea foarte precisă a coordonatelor unui număr de puncte de pe teren, prin intermediul unor triunghiuri ale căror vârfuri sunt aceste puncte. ♦ Rețea de triunghiuri stabilită pe teren, care constituie baza oricărei măsurători topografice. [Pr.: tri-an-] – Din fr. triangulation.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu triangulație
ENOPTROMANȚÍE s. f. pretinsă artă de a ghici cu ajutorul unei oglinzi despre care se spunea că ar avea forțe magice. (< fr. énoptromancie) Vezi definitia »
CREOFAGÍE s.f. Obișnuință de a se hrăni cu carne. [Pron. cre-o-, gen. -iei. / < fr. créophagie]. Vezi definitia »
FIZIOTERAPÍE s.f. Metodă de tratament medical făcut cu ajutorul agenților fizici naturali. [Gen. -iei. / < fr. physiothérapie, cf. gr. physis – natură, therapeia – tratament]. Vezi definitia »
blajénie, s.f. (înv.) fericire divină, beatitudine. Vezi definitia »
PATELECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune a rotulei. [Gen. -iei. / < fr. patellectomie, cf. lat. patella – rotulă, gr. ektome – excizie]. Vezi definitia »