șovăreáță s.f. (reg.) plantă erbacee de culoare verde-cenușiu, cu tulpina înaltă de 2 metri, cu frunze lungi și flori roșcate în formă de spic, care crește pe lângă mlaștini și bălți. Vezi definitia »

DOFTORÍȚĂ s. f. v. doctoriță. Vezi definitia »

BALENIÉRĂ s. f. 1. ambarcație ușoară la vânarea balenelor, pentru sport sau pentru transportat oameni. 2. șalupă rapidă (cu motor) pentru vizite oficiale, la salvarea naufragiaților etc. (< fr. baleinière) Vezi definitia »

brázdă (-de), s.f. – 1. Fîșie îngustă de pămînt tăiată și răsturnată cu plugul. – 2. Răzor, teren însămînțat, terasă. – 3. Bulgăre de pămînt. – 4. Polog. – Mr., megl. brazdă. Sl. brazda (Miklosich, Lexicon, 42; Slaw. Elem., 15, Cihac, Berneker 75); cf. bg., sb. brazda, rus. borozdá. Der. brăzda (var. brăzd(u)i, brezda, îmbrăzda), vb. (a trage brazde: a tăia); brăzdar, s.n. (fierul plugului); brăzdător, s.n. (brăzdar); brăzdătură, s.f. (brazdă); brăzdoi, s.n. (brazdă greșită). Vezi definitia »

bărdácă (-ce), s. f. – 1. Ulcică. – 2. Varietate de prună. – var. bărdac, bardac(ă). Megl. bărdac. Tc. bardak (Moklosich, Fremdw., 77; Șeineanu, II, 38; Lokotsch 230; Ronzevalle 43), cf. cuman. bardac (Kuun 123), bg. bardak. Sensul 2 apare și în tc. Vezi definitia »