Definita cuvantului tarantulă
TARANTÚLĂ, tarantule, s. f. Specie de păianjen mare (din țările meridionale), cu patru ochi mari și numeroși ochi mai mici, care își sapă galerii în pământ și a cărui înțepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [Var.: tarantélă s. f.] – Din fr. tarentule.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tarantulă
TURUIÁLĂ, turuieli, s. f. (Fam. și depr.) Faptul de a turui; debit verbal continuu și rapid; turuitură. – Turui + suf. -eală. Vezi definitia »
RIVIÉRĂ s. f. 1. curs de apă natural, mic, care se varsă într-un alt curs de apă. ◊ vale uscată; ued. 2. obstacol reprezentat printr-o groapă de apă care trebuie sărită de un atlet sau de un cal de curse. 3. colan de diamante. (< fr. rivière) Vezi definitia »
peteáncă, peténce, s.f. (reg.) șuviță de păr. Vezi definitia »
HEMARTRÓZĂ, hemartroze, s. f. Acumulare de sânge într-o articulație, în urma unei lovituri, fracturi, datorită unei boli de sânge, scorbutului etc. – Din fr. hémarthrose. Vezi definitia »
ARMÚRĂ, armuri, s. f. 1. Echipament metalic pentru protecția individuală a unui războinic din antichitate și din evul mediu. 2. Mod de împletire a firelor de urzeală cu firele de bătătură într-o țesătură. 3. Înveliș protector al unui cablu electric. 4. Totalitatea semnelor de alterație așezate la începutul unui portativ, care indică tonalitatea lucrării muzicale respective; armătură. – Din fr. armure. Vezi definitia »