MAGNETÍTĂ s.f. v. magnetit. Vezi definitia »

OSTIÁCĂ s. f. limbă fino-ugrică din Siberia occidentală. (< fr. ostiak) Vezi definitia »

ACHÉNĂ, achene, s. f. Tip de fruct uscat, a cărui sămânță, acoperită cu un înveliș tare, nu e sudată de acest înveliș. – Fr. akène (< gr.). Vezi definitia »

ȘTIRBITÚRĂ, știrbituri, s. f. 1. Loc gol lăsat de căderea unuia sau a mai multor dinți; știrbenie. 2. Loc unde marginea unui obiect este ruptă, ciocnită; p. ext. ruptură, gaură. 3. Fig. Diminuare a valorii, a însemnătății etc. (cuiva sau a ceva); încălcare, nesocotire (a unei legi, a unui drept etc.). – Știrbi + suf. -tură. Vezi definitia »

PERINEVRÍTĂ, perinevrite, s. f. (Med.) Inflamație a perinervului. – Din fr. périnévrite. Vezi definitia »