PARALALÍE s.f. Tulburare a vorbirii, constând în dificultatea de a găsi cuvântul potrivit. [Gen. -iei. / < fr. paralalie, cf. gr. para – lângă, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »

TIMPANOPLASTÍE s.f. (Med.) Operație pentru refacerea timpanului perforat. [Gen. -iei. / < fr. tympanoplastie]. Vezi definitia »

ONTOLOGÍE s.f. 1. Ramură a filozofiei având drept obiect existența ca atare, trăsăturile și principiile comune oricărei existențe. ♦ Teorie speculativă despre esențele sau principiile ultime ale tuturor lucrurilor. 2. Latură a materialismului dialectic care se referă la determinările și la structura realității obiective. [Gen. -iei. / < fr. ontologie, cf. gr. on – ființă, logos – studiu]. Vezi definitia »

TRAHEOMALACÍE s. f. ramolisment al cartilajelor traheale. (< fr. trachéomalacie) Vezi definitia »

POLINÍE s.f. (Bot.) Masă formată din grăunțe de polen aglomerate, ca la orhidee. [Gen. -iei. / < fr. pollinie]. Vezi definitia »