Definita cuvantului resteu
RESTÉU, resteie, s. n. Fiecare dintre cele două bare în formă de cui, făcute din fier sau din lemn, cu care se închid laturile jugului pentru a reține grumazul animalului în jug. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu resteul = a se purta aspru (cu cineva). [Var.: (reg.) răstéu, restéi s. n.] – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu resteu
LICÉU s. n. ciclu în sistemul de învățământ, superior școlii generale. (< fr. lycée, lat. lyceum) Vezi definitia »
MAUSOLÉU s.n. Monument funerar ridicat în memoria unei persoane ilustre. [Pron. ma-u-so-leu, pl. -lee. / < fr. mausolée, cf. lat. mausoleum, gr. mausoleion < Mausol – rege din Caria]. Vezi definitia »
CADUCÉU s. n. sceptru încolăcit de doi șerpi, semn distinctiv al zeului Hermes (Mercur), simbolizând pacea și comerțul. (< lat. caduceus, fr. caducée) Vezi definitia »
HIPOGÉU1 s. n. (ant.) construcție, mormânt subteran. (< fr. hypogée, lat. hypogeum, gr. hypogeion) Vezi definitia »
ceregéu s.n. sg. (înv.) crezul (bisericesc); credeul. Vezi definitia »