Definita cuvantului buric
BURÍC, burice, s. n. 1. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus; cicatrice rămasă în mijlocul abdomenului după căderea cordonului ombilical; ombilic. ♦ Fig. Mijloc, centru. ◊ Expr. Buricul pământului = centrul pământului. A se crede (sau a se socoti) buricul pământului = a se crede (sau a se socoti) cel mai important dintre toți. ♦ Cordonul ombilical prin care fetusul primește hrană din corpul mamei. 2. (În sintagma) Buricul degetului = vârful degetului. 3. Compus: buricul-apei = plantă erbacee cu flori mici, albe sau roșietice, dispuse în umbele (Hydrocotyle vulgaris). – Lat. *umbulicus (= umbilicus), prin deglutinare: un – buric.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu buric
CÓSMIC, -Ă adj. 1. referitor la cosmos, din cosmos; universal. ♦ raze ĕ = radiații ionizate cu o mare putere penetrantă, care străbat atmosfera în direcție aproape verticală; spațiu ~ = spațiu interplanetar; radiație ~ă = radiație corpusculară și electromagnetică din spațiul cosmic. 2. (fig.) de proporții fantastice. (< fr. cosmique, lat. cosmicus) Vezi definitia »
CALEIDOSCÓPIC, -Ă adj. Care-și schimbă mereu culorile. [Pron. -lei-. / cf. germ. kaleidoskopisch]. Vezi definitia »
chintíc s.m. (reg., înv.) măsură de greutate folosită cândva, corespunzând unei drahme. Vezi definitia »
NEFRÉTIC, -Ă adj., s. n. nefritic (II). (< fr. néphrétique) Vezi definitia »
CAOLÍNIC, -Ă adj. bogat în caolin. (< fr. kaolinique) Vezi definitia »