Definita cuvantului refec
REFÉC, refecuri, s. n. Cusătură cu ajutorul căreia se îmbină două bucăți de material textil, ale căror margini se îndoaie și se prind sub îndoitură, ca să nu se destrame; refecătură. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la refec sau (rar) a trage (cuiva) un refec = a mustra pe cineva cu asprime, a-l critica, a-i cere socoteală. – Cf. refeca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu refec
BÍFTEC, biftecuri, s. n. Friptură din mușchi de vacă, mai puțin friptă la mijloc. – Fr. bifteck (<engl.). Vezi definitia »
CERCOPITÉC s.m. Specie de maimuță din Africa, cu coada lungă, neprehensilă, întâlnită în special în menajerii. [< fr. cercopithèque, cf. gr. kerkos – coadă, pithekos – maimuță]. Vezi definitia »
BÍFTEC s.n. Friptură de mușchi de vacă, la grătar sau la tigaie. [Pl. -curi, scris și beefsteak. / < engl. beefsteak < beef – bou, steak – bucată, cf. fr. bifteck]. Vezi definitia »
opátec, -ă, opáteci, -ce, adj. (reg.) nepriceput. Vezi definitia »
REBÉC, rebecuri, s. n. Vechi instrument muzical în formă de lăută cu trei coarde, folosit de menestrelii medievali și introdus în Europa de arabi. – Din fr. rebec. Vezi definitia »