stihár (-re), s. n. – Veșmînt, ornament liturgic. Mgr. στιχάριον, ngr. στιχάρι (Murnu 53; cf. Vasmer, Gr., 136), cf. sl. sticharŭ. Vezi definitia »

ITINERÁR s. n. 1. traseu pe care se desfășoară o călătorie; parcurs. 2. planul de drum al unui vehicul, cu indicarea orelor de trecere prin anumite puncte. (< fr. itinéraire, lat. itinerarium) Vezi definitia »

PATRUNGHIULÁR, -Ă adj. (mat.) 1. cu patru unghiuri. 2. a cărui bază are patru unghiuri. (după fr. quadrangulaire) Vezi definitia »

DISTÁR s.n. Lentilă negativă (divergentă) gravată în dioptrii, care se aplică în același mod ca un filtru colorat în fața obiectivului de fotografiat pentru a permite cuprinderea unei deschideri unghiulare mai mari. [< germ. Distar]. Vezi definitia »

POLISOÁR, polisoare, s. n. (Rar) Instrument de lustruit unghiile. – Din fr. polissoir. Vezi definitia »