Definita cuvantului râcâitură
RÂCÂITÚRĂ, râcâituri, s. f. Râcâire. [Pr.: -câ-i-] – Râcâi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu râcâitură
RELUCTÁNȚĂ s.f. (Fiz.) Rezistență magnetică. [Pl. -te. / < fr. réluctance, engl. reluctance]. Vezi definitia »
prislúgă, prislúgi, s.f. (reg.) 1. tub care conține pulbere explozivă (pentru minat). 2. chibrit. Vezi definitia »
BULUCEÁLĂ s. f. Faptul de a se buluci. – V. buluci. Vezi definitia »
terbentínă (-ne), s. f. – Lichid mirositor obținut din rășina coniferelor. – Var. ter(e)pentin(ă), terebentină, termentin, trementin. Fr. térébentine, contaminat cu germ. Terpetin, cf. it., sp. trementina. Vezi definitia »
ESTÉTICĂ, estetici, s.f. – V. estetic (1) [DEX'98] Vezi definitia »