UBUÉSC, -Ă, ubuéști, adj. (Livr., peior.) Care evocă caracterul grotesc al lui Ubu, prin despotism, cruzime, cinism și lăudăroșenie excesivă sau prin meschinărie. (cf. fr. ubuesque < format după n. pr. Ubu, personaj din piesa lui Alfred Jarry, Ubu roi (= Ubu rege, publ. în 1896) + suf. -esque) [TLF] Vezi definitia »

VĂTĂJÉSC, -EÁSCĂ adj. v. vătășesc. Vezi definitia »

pisc (píscuri), s. n. – 1. Cioc de păsări. – 2. Vîrf ascuțit de munte. – 3. Proră. – 4. Partea de dinainte a căruței. Sl. piskŭ, care apare numai cu sensul de fluier, dar care ar trebui să însemne și „pisc”, ca slov. pisk, ceh., pol. pisk (Cihac, II, 557; Tiktin). E dubletul lui plisc, s. n. (cioc), cu l expresiv; atît acest tratament cît și înrudirea evidentă cu piț(igoi) arată că în rom. cuvîntul a fost tratat drept expresiv, ca și cioc. Din același etimon provine și piscoaie (var. piscoace, piscoci), s. f. (fluier de trestie), cf. pițigoaie; piscoi (var. piscoaie), s. n. (deschizătură prin care curge măcinișul); piscui, vb. (Trans., Mold., a piui), din sl. piskati. Vezi definitia »

vânătorésc adj. m., f. vânăloreáscă; pl. m. și f. vânătoréști Vezi definitia »

FUNAMBULÉSC, -ÉSCĂ funambulești, adj. (Rar) Echilibristic, acrobatic. ♦ Bizar, excentric, extravagant. – Din fr. funambulesque. Vezi definitia »