ZGUDUITÓR, -OÁRĂ, zguduitóri, -oáre, adj. ~; cutremurător. Vezi definitia »

ECARTÓR s. n. instrument chirurgical pentru menținerea la distanță a buzelor unei plăgi. (< fr. écarteur) Vezi definitia »

BAROCEPTÓR s.m. v. baroreceptor. Vezi definitia »

struțuciór, struțucioáre, s.n. (reg.) struț (buchet) mic de flori, buchețel, struțișor, struțuc, struțucel, struțurel, struțușor. Vezi definitia »

FOLCLÓR s.n. 1. Totalitatea tradițiilor, a obiceiurilor și a creațiilor artistice populare ale unei țări sau ale unei regiuni. 2. Știința care studiază creațiile și tradițiile populare; folcloristică. [Scris și folklor. / < fr. folklore, engl. folklore < folk – popor, lore – știință]. Vezi definitia »