Definita cuvantului folclor
FOLCLÓR s.n. 1. Totalitatea tradițiilor, a obiceiurilor și a creațiilor artistice populare ale unei țări sau ale unei regiuni. 2. Știința care studiază creațiile și tradițiile populare; folcloristică. [Scris și folklor. / < fr. folklore, engl. folklore < folk – popor, lore – știință].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu folclor
MOR interj. (De obicei repetat) Cuvânt care redă mormăitul ursului. – Onomatopee. Vezi definitia »
EXECUTÓR, -OÁRE, executori, -oare, adj. Executant. ◊ (Substantivat) Executor testamentar = persoană însărcinată să aducă la îndeplinire dispozițiile din testamentul cuiva. Executor judecătoresc = funcționar însărcinat cu îndeplinirea unor acte de procedură și cu executarea unor hotărâri judecătorești. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécuteur, lat. executor, -oris. Vezi definitia »
CRĂIȘÓR, crăișori, s. m. Diminutiv al lui crai (1); fiu de crai, de prinț. [Pr.: cră-i-] – Crai + suf. -ișor. Vezi definitia »
MAGNETOMOTÓR s. n. electromotor în a cărui construcție intră un magnet permanent. (< fr. magnetomoteur) Vezi definitia »
polidor, polidori s. m. (înv.) douăzeci de lei. Vezi definitia »