Definita cuvantului busolă
BUSÓLĂ, busole, s. f. Instrument alcătuit dintr-un cadran și un ac magnetic mobil care, lăsat liber, se așază pe direcția nord-sud. ◊ Expr. A-și pierde busola = a se zăpăci, a-și pierde dreapta judecată, simțul măsurii. ♦ Fig. Călăuză, conducător. – Din fr. boussole.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu busolă
BUTÁRGĂ s. f. Icre de chefal preparate (și conservate). – Fr. boutargue. Vezi definitia »
COCÚȚĂ, cocuțe, s. f. Diminutiv al lui cocă3; fetiță. – Cocă3 + suf. -uță. Vezi definitia »
știúcă, știúci, s.f. (pop.) avion german de bombardament, folosit în al doilea război mondial. Vezi definitia »
CLĂTINĂTÚRĂ, clătinături, s. f. Mișcare (usoară) într-o parte și într-alta. ♦ Mișcare, deplasare șovăitoare. – Clătina + suf. -ătură. Vezi definitia »
frișcă2 sf
[
Atestare: Sandu-Aldea U.P.224
Plural: friști
Etimologie: din maghiară fricska
]
(Popular) 1. Nuia.
2. (Figurat) Femeie tânără, zglobie, atrăgătoare, șmecheră și ușor frivolă.
3. (Regional) Nume dat de ciobani câinilor de la stână.
4. (Translvania) Bobârnac
5. (Ornitologic, Banat) Codobatură (Motacilla alba) Vezi definitia »