CODOMINÁNȚĂ s. f. manifestare fenotipică diferită a două gene alelice situate în loci omologi. (< fr. codominance) Vezi definitia »

PROENZÍMĂ s. f. proferment. (< fr. proenzyme) Vezi definitia »

ZIMOGENÉZĂ s.f. Totalitatea proceselor biochimice, care duce la sinteza enzimelor. (din fr. zymogenèse) Vezi definitia »

OSTIȘOÁRĂ, ostișoare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui oaste. Vezi definitia »

BRÍDĂ, bride, s. f. 1. Gaică prin care se petrece cordonul sau cu care se încheie o copcă. 2. Piesă metalică în formă de „U”, care face legătura între arcuri și osii. ♦ Piesă metalică în forma unei coroane circulare, care se aplică pe tuburi, la îmbinarea lor; marginea răsfrântă a capetelor tuburilor, servind la îmbinarea acestora. 3. (Med.) Aderență (1). – Din fr. bride. Vezi definitia »