NEÁUĂ s. f. v. nea². Vezi definitia »

ÉRĂ s. f. 1. perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor. ◊ epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor. 2. (geol.) fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei Pământului. (< fr. ére, lat. aera) Vezi definitia »

SONÉTĂ, sonete, s. f. Dispozitiv alcătuit dintr-un berbec (II 2) care alunecă pe un stâlp vertical, cu care se bat (manual sau mecanic) piloții în sol (de obicei pe fundul unei ape), menținându-i totodată în poziția prescrisă. – Din fr. sonnette. Vezi definitia »

xilogravúră (-lo-gra-) s. f., g.-d. art. xilogravúrii; (clișee, stampe) pl. xilogravúri Vezi definitia »

TÂRȘÂIÁLĂ, târșâieli, s. f. Târșâit¹. [Pr.: -șâ-ia-. – Var.: (reg.) târșiálă s. f.] – Târșâi + suf. -eală. Vezi definitia »