IMPLANTÁRE s.f. Acțiunea de a implanta și rezultatul ei; implantație. ♦ Introducere sub piele a unui medicament sau a unui țesut, care se resoarbe treptat. [< implanta]. Vezi definitia »

ADUNÁRE, adunări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) aduna și rezultatul ei. ♦ (Articulat, cu valoare de interjecție) Semnal dat pentru strângerea unei trupe etc. într-o formație ordonată. 2. Una dintre cele patru operații aritmetice, care constă în totalizarea mai multor numere într-unul singur. 3. Grup de oameni strânși la un loc cu un anumit scop. ♦ (Urmat de determinări) Organ reprezentativ constituit după norme dinainte fixate, capabil să ia anumite hotărâri. ◊ Marea Adunare Națională = organ suprem al puterii de stat în Republica Populară Română. 4. Culegere, colecție (de texte). 5. (Înv.) Petrecere. Vezi definitia »

TURBIONÁRE s.f. (Franțuzism) Mișcare în vârtej. [După fr. tourbillonnement]. Vezi definitia »

AUTOREPLICÁRE s.f. (Biol.) Capacitate a unei molecule de a da naștere unei noi molecule identice. [< auto¹- + replicare]. Vezi definitia »

IZOMERIZÁRE, izomerizări, s. f. Acțiunea de a se izomeriza și rezultatul ei. – V. izomeriza. Cf. fr. isomérisation. Vezi definitia »