Definita cuvantului reședință
REȘEDÍNȚĂ, reședințe, s. f. Sediul unei autorități sau al unei persoane (oficiale); localitate sau clădire în care se află acest sediu. ◊ Loc. adj. De reședință = care servește drept sediu unei autorități sau unei persoane. – Din fr. résidence (după ședință).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu reședință
CENTROSFÉRĂ s. f. 1. Partea centrală a globului pământesc, cu raza de 3500 km și densitatea foarte mare, care se consideră a fi alcătuită din nichel și fier; nife. 2. (Biol.) Regiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea celulară. – Din fr. centrosphère. Vezi definitia »
TORTÍȚĂ, tortițe, s. f. Diminutiv al lui toartă. – Toartă + suf. -iță. Vezi definitia »
CIRCUMSTÁNȚĂ s.f. Împrejurare, particularitate care însoțește un fapt. ♦ Ocazie, conjunctură (favorabilă sau nefavorabilă). ◊ De circumstanță = pentru o ocazie anumită; de formă, de ochii lumii. [< lat. circumstantia < circum – împrejur, stare – a ține, cf. fr. circonstance]. Vezi definitia »
PENSIOÁRĂ, pensioare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui pensie. [Pr.: -si-oa-] – Pensie + suf. -oară. Vezi definitia »
XEROFÍLĂ, xerofile, adj., s. f. (Bot.) Xerofită. – Din fr. xérophile. Vezi definitia »