BELÚGA s.f. Nume rusesc pentru morun (Huso huso), pește din fam. acipenseridae (sturioni), de la care provin icrele negre cele mai mari, comercializate ca beluga caviar. Vezi definitia »

GA interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită strigătul gâștelor. – Onomatopee. Vezi definitia »

DRAGÁ vb. I. tr. 1. A săpa sub apă și a îndepărta materialul săpat cu ajutorul unei drage. 2. A curăța de mine o cale navigabilă. [< fr. draguer, it. dragare]. Vezi definitia »

schemni-agá s.m. (înv.) înalt demnitar turc, care oferea sultanului scăunelul, împodobit cu plăci de argint, la urcarea sau coborârea acestuia de pe cal; demnitar turc care instala noul domn numit de Poartă în Țările Române. Vezi definitia »

RUMEGÁ, rúmeg, vb. I. 1. Intranz. (Despre rumegătoare; la pers. 3) A mesteca a doua oară mâncarea întoarsă din stomac. 2. Tranz. A mesteca ceva în gură; (depr.; despre oameni) a mânca mult și încet. 3. Tranz. Fig. A medita pe îndelete asupra unui fapt, a-l examina îndelung. – Lat. rumigare. Vezi definitia »