ADMÍTERE s.f. Acțiunea de a admite. ◊ Examen de admitere = examen de primire într-o școală. [< admite]. Vezi definitia »

ÎNTÂMPLÁRE, întâmplări, s. f. Acțiunea de a se întâmpla și rezultatul ei. 1. Ceea ce se întâmplă; fapt, eveniment. ♦ Peripeție; aventură (neplăcută). 2. Ceea ce se petrece în mod incidental; hazard. ◊ Loc. adv. Din întâmplare = incidental. La întâmplare sau la (ori în) voia întâmplării = în voia sorții; într-o doară, la nimereală. (Pop.) La toată întâmplarea = în orice caz. (Pop.) De o (sau pentru orice) întâmplare = pentru orice eventualitate. – V. întâmpla. Vezi definitia »

ANEXÁRE s.f. Acțiunea de a anexa; anexiune. [< anexa]. Vezi definitia »

EXPLICITÁRE s.f. Acțiunea de a explicita și rezultatul ei. [< explicita]. Vezi definitia »

a avea plămâni de înotătoare expr. (d. femei) a avea sânii mari Vezi definitia »