SINCRÉZĂ s.f. (Lingv.) Fuziune a mai multor silabe într-una singură. [Var. sincrază s.f. / < it. sincrasi, cf. gr. synkrasis – amestec]. Vezi definitia »

DATORÍNȚĂ, datorințe, s. f. (Înv.) Obligație (morală); îndatorire. – Datori + suf. -ință. Vezi definitia »

MÉNSOLĂ, mensole, s. f. (Rar) Piesă de construcție care susține grinzi, cornișe, etc. – Din it. mensola. Vezi definitia »

MORFOSCULPTÚRĂ s.f. Aspectele reliefului și formele (sculpturale) create de procesele exogene. [< rus. morfoskulptura]. Vezi definitia »

PLÁPUMĂ, plăpumi, s. f. Învelitoare groasă, formată din două foi de pânză, de mătase, de stofă etc. între care este introdus și fixat prin cusături ornamentale un strat de lână, de puf sau de vată și care se folosește ca acoperitoare la dormit. ◊ Expr. Întinde-te cât ți-e (sau cât te ține) plapuma = nu acționa decât în limitele posibilităților tale. [Var.: plápomă s. f.] – Din ngr. páploma. Vezi definitia »