încurmezișáre s.f. (înv.) împotrivire, opoziție, obiecție, atitudine contrară. Vezi definitia »

AUTOASIGURÁRE s.f. Asigurare proprie. [< auto¹- + asigurare, după rus. samostrahovanie]. Vezi definitia »

ÎNAINTÁRE, înaintări, s. f. Acțiunea de a înainta și rezultatul ei. ♦ Avansare într-o funcție, într-o demnitate. ♦ (Sport; concr.) Totalitatea înaintașilor (4). ♦ Dezvoltare, progres, propășire. – V. înainta. Vezi definitia »

denumire a locuitorilor dintr-o portiune geografica ce include Marocul, Algeria, Tunisia si uneori Libia. Vezi definitia »

a toca câte-n lună și-n soare expr. a vorbi mult și fără rost. Vezi definitia »