Definita cuvantului denominativ
DENOMINATÍV, -Ă, denominativi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care denumește. ◊ Verb denominativ = verb derivat de la un substantiv sau de la un adjectiv. 2. S. n. Cuvânt derivat de la un substantiv sau de la un adjectiv. – Din fr. dénominatif, lat. denominativus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu denominativ
RECOGNITÍV, -Ă adj. (despre acte) prin care se recunoaște o obligație. (< fr. récognitif) Vezi definitia »
INVENTÍV, -Ă adj. Care inventează; ingenios; cu spirit ager, capabil de invenții. [Cf. fr. inventif, it. inventivo]. Vezi definitia »
PULSATÍV, -Ă adj. Care provoacă pulsații. [< fr. pulsatif]. Vezi definitia »
DESTRUCTÍV, -Ă adj. v. distructiv. Vezi definitia »
Adjectiv... GROSOLANI , GROSOLANE.. A fi nepoliticos , neamabil , uracios , needucat. Vezi definitia »