Definita cuvantului descântător
DESCÂNTĂTÓR, -OÁRE, descântători, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care descântă, care face vrăji. – Descânta + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu descântător
CUCUȘÓR, cucușori, s. m. Cuculeț. – Cuc + suf. -ușor. Vezi definitia »
nevoitór, nevoitoáre, adj. (înv.) 1. stăruitor, zelos. 2. harnic, muncitor. Vezi definitia »
DESHIDRATÓR s.n. Aparat folosit pentru uscarea fructelor și a legumelor. [Pl. -oare, var. dehidrator s.n. / < deshidra(ta) + -tor]. Vezi definitia »
DEZERTÓR s. m. 1. militar care dezertează. 2. cel care părăsește în mod laș o misiune, un loc etc. (< fr. déserteur) Vezi definitia »
SUPINATÓR adj., s.m. (Mușchi) care permite efectuarea supinației. // s.n. Susținător plantar. [< fr. supinateur, cf. lat. supinas – culcat pe spate]. Vezi definitia »