Definita cuvantului dinamometru
DINAMOMÉTRU, dinamometre, s. n. Instrument pentru măsurarea forțelor. – Din fr. dynamomètre.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dinamometru
áspru (áspră), adj.1. Tare, dur (în sens propriu și figurat). – 2. (Adv.) Cu asprime. – Mr., megl. aspru. Lat. asper (Pușcariu 146; Candrea-Dens., 191; REW 768; DAR); cf. alb. aspëre, it. aspro, prov., cat. aspre, fr. âpre, sp., port. áspero. Cf. dubletul următor. Der. aspreală, s. f. (asprime, duritate); aspri, vb. (a face să devină aspru); asprime, s. f. (proprietatea de fi aspru); aspriu, adj. (fără gust, insipid); înăspri, vb. (a face să devină aspru, încordat). Vezi definitia »
CENTIMÉTRU, (1) centimetri, s. m. (2) centimetre, s. n. 1. S. m. Măsură subdivizionară de lungime, care reprezintă a suta parte dintr-un metru. 2. S. n. Panglică îngustă de mușama, de metal etc. lungă de un metru sau mai mult, cu diviziuni zecimale, care servește la măsurat în croitorie, în magazine textile etc. – Din fr. centimètre. Vezi definitia »
HEMODINAMOMÉTRU s. n. manometru pentru măsurarea presiunii sângelui. (< fr. hémodynamomètre) Vezi definitia »
înăúntru adv. – În interior. – Var. (î)nuntru, (î)nontru, (în)l(ă)untru. Mr. năuntru, megl. an(a)untru, istr. (ă)nuntru. Origine obscură. Pare a se baza pe întru, pronunțat untru, pentru a cărui var. cf. umbla și îmbla, înfla și umfla, umple și înple; der. se explică fie prin comp. cu în-, fie, ca în cazul lui înalt, prin fonetică sintactică (în untruîn nuntru). Prezența lui ă este mai puțin clară; se poate datorata unei pronunțări în nuntru, cu aceeași rupere a vocalei ca în prooroc, greer, etc. sau comp. abintro, cf. abintroabruz. davendrę, sard. aintru. Cuvîntul rom. coincide în parte cu sl. vŭnǫtrĭ, unǫtrĭ „înăuntru”; însă explicația pe baza sl. (Cihac, II, 147; Scriban) nu pare posibilă. După Tiktin și DAR, din lat. in illac intro; după Candrea, de la in ad intro. Cf. Moser 433. Lăuntru pare să fi rezultat în urma unei disimilări de la în năuntru; și de aici der. foarte recent, lăuntric, adj. (interior). – Der. dinăuntru, adv. (în interior), cf. dinafară, dinapoi. Vezi definitia »
CĂLUGĂRU, Ion (pseud. lui Buium Croitoru) (1902-1956, n. Dorohoi), prozator român. Proză fantastică și grotescă („Paradisul static”), romane evocînd mediul evreiesc provincial (ciclul „Copilăria unui netrebnic”) sau viața de uzină („Oțel și pîine”). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z