TERMINÁRE s.f. Acțiunea de a (se) termina și rezultatul ei; sfârșire, isprăvire. [< termina]. Vezi definitia »

ÎNTITULÁRE s. f. v. intitulare. Vezi definitia »

DESCUAMÁRE s.f. Faptul de a se descuama; descuamație. ♦ Desprindere succesivă a stratelor superficiale ale unei roci sub acțiunea unor agenți geomorfologici; exfoliere. [Pron. -cua-. / < descuama]. Vezi definitia »

ECHIVALÁRE, echivalări, s. f. 1. Acțiunea de a echivala. 2. Recunoaștere a valabilității unor studii, examene sau diplome obținute în cadrul unei școli de alt tip sau în străinătate. – V. echivala. Vezi definitia »

dudgeonáre [dge pron. ğ] (du-dgeo-) s. f., g.-d. art. dudgeonắrii Vezi definitia »