AȘEZĂTÚRĂ, așezături, s. f. (Rar) Depresiune de teren. – Din așeza + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »

RUÍNĂ s.f. 1. Dărăpănare, năruire; dărâmătură. 2. (Fig.) Pierdere a averii, a situației politice sau economice; sărăcire; istovire; distrugere. [Pl. -ne, -nuri. / cf. lat. ruina, fr. ruine]. Vezi definitia »

ARHIDIECÉZĂ, arhidieceze, s. f. Arhiepiscopie. [Pr.: -di-e-] – Din lat. archidioecesis. Vezi definitia »

RIGLÉTĂ s. f. 1. riglă de dimensiuni mici, în topografie pentru măsurarea unghiurilor. 2. rigla mobilă a unei rigle de calcul. (< fr. réglette) Vezi definitia »

MALTÍNĂ s. f. praf amorf, alb-gălbui, preparat din malț, pentru a transforma amidonul în dextrină și maltoză. (< fr. maltine) Vezi definitia »