Definita cuvantului rovină
ROVÍNĂ, rovine, s. f. 1. Groapă, adâncitură, surpătură de teren, râpă (mocirloasă). 2. Loc mlăștinos; mlaștină, mocirlă. [Acc. și: róvină. – Pl. și: rovini] – Din bg. rovina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rovină
BINORMÁLĂ s.f. (Mat.) Dreaptă care trece printr-un punct al unei curbe și este perpendiculară pe planul oscilator al acesteia în punctul dat. [< fr. binormale]. Vezi definitia »
AEROTÉHNICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul construcției aerodinelor pe baza datelor teoretice și experimentale. ♦ Tehnica condiționării aerului. [Gen. -cii / < fr. aérotechnique]. Vezi definitia »
AGÁTĂ s. f. v. agat. Vezi definitia »
TĂTĂÍȘĂ1, tătăișe, s. f. (Reg.) 1. Cumnată. 2. Lele, leliță. – Et. nec. Vezi definitia »
CATAPLÁSMĂ s.f. Pastă (din muștar) care se aplică pe o parte bolnavă a corpului; (p. ext.) cârpă, bandaj etc. pe care se întinde această pastă pentru a fi aplicată. [< fr. cataplasme, cf. gr. kataplasma]. Vezi definitia »