BICHIRÍ, bichiresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A face, a drege un lucru pe îndelete, migălind. – Et. nec. Vezi definitia »

scrofărí, scrofărésc, vb. IV (reg.) a scrofăi. Vezi definitia »

prindorí, prindorésc, vb. IV (reg.) 1. a acorda un ajutor material, a împrumuta cu bani. 2. a lucra, a munci. Vezi definitia »

ALBĂSTRÍ, albăstresc, vb. IV. 1. Tranz. A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală. 2. Intranz. Fig. A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră. – Din albastru². Vezi definitia »

ZGẤRIE-NORI s. m. (v. zgâria (3)) [sil. -ri-e-] (trad. din fr. gratte-ciel) [morf. DOOM] Vezi definitia »