ETALONÁRE s. f. 1. acțiunea de a etalona. 2. (cinem.) operație prin care se stabilesc condițiile optime de copiere a negativului de imagine al unui film; etalonaj. (< etalon) Vezi definitia »

PRE¹- Element de compunere care înseamnă „înainte”, „anterior” și care servește la formarea unor substantive, a unor verbe, a unor adverbe și a unor adjective. – Din fr. pré-. Vezi definitia »

INTERPOLÁRE, interpolări, s. f. Acțiunea de a interpola și rezultatul ei; (concr.) ceea ce se interpolează; interpolație. – V. interpola. Vezi definitia »

CRACÁRE s.f. Procedeu prin care se obțin din hidrocarburile grele, rămase de la distilarea fracționată a țițeiului, hidrocarburi ușoare, care au o valoare mai mare; cracaj. [< craca]. Vezi definitia »

DISPÚNERE, dispuneri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) dispune și rezultatul ei. – V. dispune. Vezi definitia »