HATMANÍE, hatmanii, s. f. V. hătmănie. Vezi definitia »

CREPITÁȚIE s.f. Trosnitură produsă de ciocnirea extremităților unui os fracturat, de aerul pătruns în plămânii bolnavi etc. [Gen. -iei, var. crepitațiune s.f. / cf. it. crepitazione, fr. crépitation]. Vezi definitia »

ELECTROCROMATOGRAFÍE s. f. metodă de separare a unui amestec de substanțe sub acțiunea unui câmp electric. (< electro- + cromatografie) Vezi definitia »

CIRCUMLOCÚȚIE s. f. expunere pe ocolite a unei idei care poate fi redată direct, mai concis; perifrază. (< fr. circonlocution, lat. circumlocutio) Vezi definitia »

OLĂCĂRÍE, olăcării, s. f. (Reg.) Orație de nuntă; conăcărie. – Din olăcar + suf. -ie. Vezi definitia »