Definita cuvantului săhăidăcar
SĂHĂIDĂCÁR, săhăidăcari, s. m. (Înv.) Persoană care făcea sau vindea arcuri, săgeți, șei, hamuri etc. [Var.: săidăcár, sahaidacár s. m.] – Săhăidac + suf. -ar.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu săhăidăcar
ZELÁR, zelare, s. n. (Rar) Zale, platoșă. – Za2 + suf. -ar. Vezi definitia »
FUMUÁR s.n. v. fumoar. Vezi definitia »
pălimár, pălimáre, s.n. (înv. și reg.) 1. par, stâlp. 2. bârnă, grindă, cumpănă (la fântână). 3. țăruș, pripon. 4. împrejmuire de scânduri la prispa sau pridvorul casei țărănești; balustradă, parmaclâc, grilaj. 5. (înv.) întăritură, parapet. 6. cerdac, pridvor, foișor, balcon. 7. (reg.) acoperiș oblic care apără de ploi și zăpadă treptele intrării la o casă. 8. (reg.) șopron. 9. (reg.) îngrăditură la strunga oilor. 10. (reg.) corlată. 11. (reg.) targă. 12. (reg.; cu sens colectiv) paie rezultate de la treierat. 13. (reg.) cablu întins de-a curmezișul râului de care se ține podul plutitor. Vezi definitia »
trâmbițar, trâmbițari s. m. 1. (intl.) denunțător, informator. 2. persoană bârfitoare. Vezi definitia »
pachetar, pachetari s. m. (deț.) deținut care, de frică, împarte cu ceilalți pachetele primite de acasă. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z