protodiaconíe s.f. (înv.) calitatea sau rangul de protodiacon. Vezi definitia »

mâzgăríe s.f. (reg.) alunecuș, polei. Vezi definitia »

CIRTOMETRÍE s. f. măsurare a perimetrului toracic. (< fr. cyrtométrie) Vezi definitia »

RECHIZÍȚIE s. f. măsură excepțională prin care statul obligă pe cetățeni la cedarea temporară a unor bunuri necesare armatei sau statului în timp de război. (< fr. réquisition, lat. requisitio, germ. Requisition) Vezi definitia »

DENTÍȚIE s.f. Formarea și apariția dinților la copii. ♦ Modul în care sunt așezați dinții; totalitatea dinților. [Gen. -iei, var. dentițiune s.f. / cf. fr. dentition, lat. dentitio]. Vezi definitia »