corciág, corciégi, s.m. (reg., înv.) un fel de câine de vânătoare. Vezi definitia »

AFIDOFÁG, -Ă adj. care se hrănește cu afide. (< fr. aphidophage) Vezi definitia »

steág (-guri), s. n. – 1. Drapel, stindard. – 2. (Trans., Bucov.) Un fel de drapel care însoțește pe tînăra căsătorită de la casa părintească la cea a soțului. – 3. (Trans.) Drapel care semnalează un deces. – 4. (Înv.) Semn de învestitură a domnitorilor din Munt. și Mold. – 5. Trupă, companie militară. – 6. (Înv.) Grup, ceată, gașcă. – Megl. steag. Sl. stĕgŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 365; Conev 65; Byhan 332), cf. bg. stjeg, cr., slov. steg, rus. stjag. – Der. stegar, s. m. (port-drapel). Vezi definitia »

MONOFÁG, -Ă adj., s.m. (Organism) care are ca mod de nutriție monofagia. [< fr. monophage]. Vezi definitia »

ȘIREÁG s. n. v. șirag. Vezi definitia »