scîrnă (-ne), s. f. – Excrement. – Megl. scrămă „urdoare”. Sl. skrvŭna „poluare” (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 329; Conev 71), cf. sb. skrvn, cr. skrunja. – Der. scîrnav, adj. (murdar, fetid), din sl. skrvŭnavŭ, bg. skărnav (Conev 97); scîrnăvi, vb. (a murdări); scîrnăvie, s. f. (murdărie, mîrșăvie). Vezi definitia »

căduleală, căduleli, s. f. v. cardeală (1.) Vezi definitia »

PÍPOTĂ, pipote, s. f. Stomac musculos la unele păsări; rânză. ♦ (Fam. și ir.) Stomac de om. ◊ Expr. (Fam.) A i se umfla (cuiva) pipota = a) a se mânia; b) a fi foarte fudul, mândru. (Fam.) A-i crăpa (cuiva) pipota de nerăbdare = a fi foarte nerăbdător. – Et. nec. Vezi definitia »

molúfă, molúfe, s.f. (reg.) lipsă, cusur. Vezi definitia »

vagínă (teacă Ia frunză) s. f., g.-d. art. vagínei; pl. vagíne Vezi definitia »