stráste s. f. – Chin, supliciu. Sl. strastĭ (Candrea). Sec. XVII, înv. ca și der. străstui, vb. (a chinui), din sl. strastovati (Tiktin); străstuială, s. f. (chin). Vezi definitia »

FACTICITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este factic. 2. (fil.) caracterul contingent, gratuit al existenței; lipsa unei justificări raționale. (< fr. facticité) Vezi definitia »

ADITIVITÁTE s. f. Proprietate a unei mărimi, a unei constante, a unei funcții etc. de a fi aditivă (1). – Aditiv + suf. -itate. Vezi definitia »

SUZERANITÁTE s.f. Drept al seniorului feudal suzeran asupra vasalilor săi. ♦ Drept de stăpânire al unui stat față de alt stat care, deși are un guvern propriu, nu are autonomie completă. [Cf. fr. suzeraineté]. Vezi definitia »

MASIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi masiv (1); starea a ceea ce este masiv. – Din fr. massivité. Vezi definitia »