Definita cuvantului săpun
SĂPÚN, săpunuri, s. n. Produs obținut prin saponificarea acizilor grași sau a grăsimilor cu soluții care conțin hidroxid de sodiu sau de potasiu, și care servește la spălarea corpului, a rufelor etc.; bucată din acest produs. ♦ (La pl.) Sorturi din acest produs. ♦ Clăbuc din acest produs. ◊ Expr. A rade (pe cineva) fără săpun = a trata (pe cineva) fără menajamente, a critica. – Cf. lat. sapo, onis, ngr. sapúni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu săpun
tutún (-nuri), s. n. – Tabac. – Var. Mold. tiutiun. Mr. tutune. Tc. tütün (Roesler 604; Șeineanu, II, 370; Lokotsch 2121), cf. ngr. τυοτούνι, bg., rus. tiutiun, sb. tutun. Este cuvînt oriental, cf. cuman. tutun „fum” (Kuun 125), aplicat posterior plantei. – Der. tutuni, vb. (a fuma); tutunărit, s. n. (dare asupra culturilor de tutun); tutungiu, s. m. (vînzător de tutun și de țigări), din tc. tütüncü (Ronzevalle 68); tutungioaică, s. f. (vînzătoare de tutun; fumătoare); tutungerie, s. f. (debit de tutun); tutuniu, adj. (de culoarea tutunului). Vezi definitia »
TRIBÚN s. m. 1. fiecare dintre magistrații aleși anual în Roma antică pentru a apăra interesele plebei. ♦ ~ militar = ofițer superior care comanda o cohortă romană. 2. membru al tribunalului, în Franța. 3. (fig.) persoană care luptă pentru o cauză (politică). ◊ orator care înflăcărează masele. (< lat. tribunus) Vezi definitia »
găún, găúne, s.n. (înv.) 1. scorbură; bortă mică. 2. gărgăun, bărzăun. Vezi definitia »
sărpún (-ni), s. f. – 1. (Înv.) Cimbrișor (Thymus serpyllum). – Var. sărpunel. Lat. serpullum (Densusianu, Rom., XXXIII, 285; REW 7860; Tiktin), cf. prov. serpol, cat. serpoll. Caracterul de cuvînt moștenit și popular pare îndoielnic. Pușcariu 1584 citează pe șerpunel, s. m. (cimbrișor), pe care-l consideră drept reprezentant al lat. *serpullellum. Vezi definitia »
parangún adj. (înv.) roșu aprins, stacojiu. Vezi definitia »