LEGIONÁR, -Ă I. adj. referitor la legionari (III). II. s. m. 1. soldat într-o legiune romană. 2. militar din legiunea străină. III. s. m. f. (în România interbelică) membru al organizației fasciste „Garda de Fier”. (< lat. legionarius, fr. légionnaire) Vezi definitia »

INTERSTELÁR, -Ă, interstelari, -e, adj. Care este (așezat) între stele; privitor la spațiul dintre stele. – Din fr. interstellaire. Vezi definitia »

vlăstár (-re), s. n. – Mlădiță, puiet. – Var. lăstar. Mr., megl. vlăstar. Mgr. βλαστάριον, prin intermediul bg. vlastara, vlastari, var. din bg., sb. lastar (Miklosich, Fremdw., 104; Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 88), cf. alb. vljastar, tc. lastaria. – Der. (v)lăstăret, s. n. (crîng, lăstăriș); (v)lăstări, vb. (a da lăstari); vlăstăriș, s. n. (mulțime de lăstari). Vezi definitia »

par, pari s. m. (er.) penis erect. Vezi definitia »

JAR¹ s.n. (Zool.) Păr scurt de pe partea din față a capului și de pe extremitățile membrelor la ovine. [< fr. jarre]. Vezi definitia »