DIGENÉZĂ s. f. reproducție alternativă, sexuată și asexuată. (< fr. digenèse) Vezi definitia »

RUÍNĂ, ruine, s. f. 1. (Adesea fig.) Ceea ce a rămas dintr-o construcție veche, dărâmată; dărâmătură. ◊ Loc. adj. În ruină (sau ruine) = ruinat, dărăpănat. ♦ Fig. Rămășiță a trecutului. 2. (Rar) Faptul de a (se) ruina. 3. Fig. Pierderea averii sau a sănătății; distrugere; dezastru. ♦ Persoană distrusă din punct de vedere fizic și moral ca urmare a unei sănătăți precare sau unor necazuri. – Din fr. ruine, lat. ruina. Vezi definitia »

PREGNÁNȚĂ s. f. Însușirea de a fi pregnant. – Din germ. Prägnanz, fr. prégnance. Cf. it. pregnanza. Vezi definitia »

ZĂGNEÁTĂ, zăgnéte, s. f. 2. Foc care se aprinde în partea din față a cuptorului de pâine pentru a grăbi coacerea. (din ucr. zagnit, rus. zagnet', sl. gnĕtiti a aprinde) Vezi definitia »

AUTOBETONIÉRĂ s.f. Betonieră montată pe un automobil. [< auto²- + betonieră]. Vezi definitia »