PARALEXÍE s.f. Tulburare a vorbirii constând în citirea deformată a cuvintelor. [Gen. -iei. / < fr. paralexie, cf. gr. para – lângă, lexis – dicțiune]. Vezi definitia »

spolocánie (-ii), s. f. – Prima zi din postul Paștilor. – Var. spălăcanie. Sl., cf. rus. poloskanije „a spăla, a curăța”, rut. spolokaty „a spăla mormîntul” (Tiktin; Candrea), în legătură cu obiceiul de a spăla toată piatra de mormînt pentru a o ține curată în postul care vine. Var. este evident apropiată de a spăla; dar der. directă de la a spăla (Bogrea, Dacor., I, 267) pare incertă. – Din rom. provine ngr. σπολοϰάνι „lături”. Vezi definitia »

CORTECTOMÍE s. f. rezecție a unei părți din scoarța cerebrală. (< fr. cortectomie) Vezi definitia »

acácie (-ci-e) s. f., art. acácia (-ci-a), g.-d. art. acáciei; pl. acácii, art. acáciile (-ci-i-) Vezi definitia »

SIGURÁNȚIE s. f. v. siguranță. Vezi definitia »