Definita cuvantului seimen
SEIMÉN, seimeni, s. m. (În sec. XVII-XVIII, în Țara Românească și în Moldova) Soldat din corpul de ostași mercenari pedeștri înarmați cu sânețe, a căror atribuție era paza curții domnești. [Var.: siimén, simén s. m.] – Din tc. seğmen.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu seimen
POSTABDOMÉN, postabdomene, s. n. (Entom.) Partea posterioară a abdomenului unor artropode. – Din fr. postabdomen. Vezi definitia »
ANTIGÉN s. n. Substanță de natură proteică, determinând, la introducerea în organism, apariția unui anticorp. – Din fr. antigène. Vezi definitia »
SOLEN2(O)- elem. „tub, canal”. (< fr. solen/o/-, cf. gr. solen) Vezi definitia »
DEMIMONDÉN, -Ă I. adj. referitor la o demimondă. II. s. f. femeie de moravuri ușoare; cochetă. (< fr. demi-mondaine) Vezi definitia »
trústmen (rar) (trust-men) s. m., pl. trústmeni Vezi definitia »