OOLOGÍE s. f. Parte a ornitologiei care se ocupă cu studiul științific al ouălor. – Din fr. oologie. Vezi definitia »

FITOPATOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază bolile plantelor, agenții care le produc și metodele de combatere și de prevenire a îmbolnăvirilor. – Din fr. phytopathologie. Vezi definitia »

TRADÚCȚIE s. f. poliptoton. (< lat. traductio) Vezi definitia »

ORTODIAGRAFÍE, ortodiagrafii, s. f. Formă de reproducere cu ajutorul razelor Roentgen, care scoate în evidență conturul exterior și mărimea organelor interne. [Pr.: -di-a-] – Din fr. orthodiagraphie. Vezi definitia »

CINEPROIÉCȚIE s. f. proiecție de pelicule cinematografice (cu pistă sonoră). (< cine- + proiecție) Vezi definitia »