DISPREȚUÍ vb. tr. a avea dispreț pentru cineva sau ceva; a desconsidera. (< dispreț) Vezi definitia »

BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. 1. A chema, a da semnale prin strigăte, sunând din corn etc. ♦ A răsuna, a vui. 2. A urca (la deal). 3. A da năvală. – Comp. sb. bujati. Vezi definitia »

DUMNEALÚI, DUMNEAÉI, dumnealor, pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 3-a. ♦ (Fam.) Soț, soție. [Var.: (reg.) domnialúi pron. pers. m., dumneéi pron. pers. f.] – Domnia + lui (ei, lor). Vezi definitia »

BĂDĂDUÍ vb. IV. v. bădădăi. Vezi definitia »

trifuí, trifuiésc, vb. IV (reg.) a se îmbăta, a se ameți; a se sminti. Vezi definitia »