Definita cuvantului sfârșit
SFÂRȘÍT1 s. n. 1. Faptul de a (se) sfârși; partea care sfârșește sau cu care se sfârșește ceva; moment final; fine. ◊ Loc. adj. Fără sfârșit = care nu se termină sau pare că nu se va termina niciodată. ◊ Loc. adv. În sfârșit = în cele din urmă, în fine. La sfârșit = la urmă. ◊ Expr. A face (sau a pune) sfârșit = a face să înceteze, a termina. A lua sfârșit = a se termina, a se isprăvi. 2. Moarte. ◊ Expr. A-și da sfârșitul (sau obștescul sfârșit) = a muri. 3. (Înv.) Scop, țintă. [Var.: (reg.) fârșít s. n.] – V. sfârși.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sfârșit
nedresuít, -ă, adj. (înv.) natural. Vezi definitia »
înglotít, înglotítă, adj. (înv.) 1. strâns, adunat în gloate, în cete, în număr mare. 2. cu familie grea, cu mulți copii. Vezi definitia »
BĂRBIERÍT s. n. Acțiunea de a (se) bărbieri. [Pr.: -bi-e-] Vezi definitia »
PONÍT s. n. (Min.) Carbonat natural de mangan, cu un conținut redus de fier. – De la (n. pr.) Poni. Vezi definitia »
ANTISEMÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care admite sau practică antisemitismul; antisemitic. [Cf. fr. antisémite]. Vezi definitia »