COORDONATÓR, -OÁRE, coordonatori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care coordonează. 2. Adj. (Lingv.; în sintagma) Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel. 3. S. n. Aparat care indică în mod automat pilotului, în cursul zborului, locul unde se află avionul și distanța parcursă de la locul de decolare. – Din fr. coordonateur. Vezi definitia »

REFORMATÓR, -OÁRE, reformatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care reformează, care aduce reforme, care înnoiește; propagator de reforme. – Din fr. réformateur, lat. reformator. Vezi definitia »

ZDRUNCINĂTÓR, -OÁRE, zdruncinători, -oare, adj. Care zdruncină, care hurducă. – Zdruncina + suf. -ător. Vezi definitia »

REOFÓR s.m. Fir al unei pile electrice. [< fr. rhéophore, cf. gr. rheos – curent, phoros – care poartă]. Vezi definitia »

TURBOREACTÓR s. n. reactor dintr-o turbină cu gaze și un compresor, folosit la propulsia prin reacție a avioanelor de mare viteză; turbodinam, turbojet. (< fr. turboréacteur) Vezi definitia »