FUNCȚIONALÍSM s. n. Curent în arhitectura secolului al XX-lea, care are în vedere în primul rând necesitatea corespondenței dintre formă și funcție, astfel încât aceasta din urmă să fie determinantă. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionnalisme (după funcțional). Vezi definitia »

OBSTRUCȚIONÍSM s.n. Atitudine a celor care folosesc sistematic obstrucția (2). [Pron. -ți-o-. / < fr. obstructionnisme]. Vezi definitia »

BIROCRATÍSM s. n. interpretare și aplicare formalistă, cu complicații inutile, a legilor, a dispozițiilor, în rezolvarea problemelor administrative, organizatorice etc.; birocrație. (< fr. bureaucratisme, rus. biurokratizm) Vezi definitia »

CEREMONIALÍSM s. n. respectare strictă a anumitor ceremonialuri. (< fr. cérémonialisme) Vezi definitia »

NEFALÍSM s.n. (Liv.) Abstinență totală la orice băutură alcoolică. [< fr. néphalisme]. Vezi definitia »