PRONÁȚIE s. f. 1. mișcare de răsucire a mâinii spre interior (cu podul palmei în jos). 2. poziție aplecată. (< fr. pronation, lat. pronatio) Vezi definitia »

ATELÍE s.f. (Med.) Absența congenitală a mamelonului. [Gen. -iei. / < fr. athelie, cf. gr. a – fără, thele – mamelon]. Vezi definitia »

REVERBERÁȚIE s.f. 1. Persistență, datorită reflexiei pe pereți, a unui sunet într-o încăpere închisă după ce sursa sonoră nu mai emite unde. 2. Reflexie a luminii sau a căldurii; strălucire, scânteiere. ◊ Cuptor cu reverberație = cuptor de topit cu acoperișul boltit și căptușit cu cărămidă refractară, în care încălzirea materialului se face prin contactul cu gazele de ardere și prin radierea căldurii din acoperiș. [Gen- -iei, var. reverberațiune s.f. / < fr. réverbération]. Vezi definitia »

LIENOGRAFÍE, lienografii, s. f. Radiografie a splinei cu ajutorul unei substanțe de contrast. [Pr.: li-e-] – Lien + [radi]ografie. Vezi definitia »

DISERGÍE s. f. tulburare funcțională. ◊ stare patologică a sugarului prin scăderea toleranței digestive și diminuarea rezistenței față de infecții. (< fr. dyssergie) Vezi definitia »